Șeful Agenției Spațiale Române face anunțul: La asaltul planetei Marte este posibil să participăm și noi

Asaltul planetei Marte se va face de pe Lună, pentru că este mult mai eficient și mai puțin costisitor, susține Marius-Ioan Piso, președintele Agenției Spațiale Române, într-un interviu acordat publicației Monitorul Apărării și Mediafax.

Potrivit lui Piso, un bilet dus-întors până la Stația Spațială Internațională, pentru un astronaut, costă aproximativ 70 de milioane de dolari.

Cât investește România în domeniul spațial, la ce „masă” joacă țara noastră în acest domeniu, și când vom avea un nou „Dumitru Prunariu”, sunt câteva dintre informațiile furnizate de Marius-Ioan Piso pentru Monitorul Apărării și Mediafax.

Redăm interviul integral cu șeful Agenției Spațiale Române:

Monitorul Apărării: Investește România suficiente fonduri în acest domeniu?

Marius Ioan Piso: Investește, dar câteodată nu se ține de cuvânt cu plata contribuției. România investește proporțional cu cât este nivelul ei ca țară, în special pe partea de cooperare cu Agenția Spațială Europeană, menționez că Agenția Spațială Europeană nu este inclusă în Uniunea Europeană, acolo țările participă cu un procentaj din produsul național brut și atunci lucrurile sunt destul de clare. De asemenea, România trebuie să investească în acest domeniu, în special pentru programele pe termen lung, pentru că în partea de aplicații și servicii spațiale, returul industrial este foarte mare.

Monitorul Apărării: Ne puteți spune o sumă? Anual, cam cât investește statul român?

Marius Ioan Piso: 45 de milioane de euro ar fi anul acesta contribuția către Agenția Spațială Europeană. Banii aceștia se returnează integral în România, sub formă de contracte încheiate cu persoane juridice române. Ministerul Cercetării, să spunem, are niște programe, și în loc să mi le dea mie să le conduc, le conduce Agenția Spațială Europeană. Cu ce avantaje? În primul rând că nu apar probleme, precum reguli de achiziții publice, suspiciuni, iar toată valoarea se face de către cei mai buni experți din lume, iar rezultatele sunt misiuni spațiale internaționale.

Monitorul Apărării: Ce ne puteți spune despre programul Galileo, cât de actual este și cât de important este pentru România?

Marius Ioan Piso: Este foarte important. Este un program de infrastructură spațială, de care noi începem să depindem. Galileo a fost inițiat în anii 90 ca o replică la sistemul american de poziționare globală prin sateliți, GPS. Sistemul american este militar, iar Galileo este civil. Diferența dintre cele două sisteme este că cel militar îl poți întrerupe sau îl poți bruia dacă interesele tale strategice îți cer așa ceva, în timp ce progamul civil garantează funcționarea permanentă. Din acest motiv, sistemul Galileo poate fi utilizat pentru decolarea și aterizarea avioanelor, pentru situații critice. Programul a pornit foarte greu, din motive administrative în Europa. Adică s-au făcut tot felul de montaje financiare, de genul parteneriatelor publice- private, toate făcute la nivelul Comisiei Europene. S-a încercat implicarea unor entități private în mod direct, dar nu a funcționat. Până la urmă programul a fost finanțat public, și evident realizat de Agenția Spațială Europeană. În acest moment, sistemul este operațional, iar capacitatea deplin operațională va fi atinsă la sfârșitul anului viitor. Ce știe lumea despre Galileo este că ne plimbăm cu mașina prin oraș și mergem la dreapta sau stânga. Ce nu știe lumea: acest sistem furnizează un timp atomic cu o precizie foarte mare, cu care se sincronizează tranzacțiile bancare. Adică, hakerul nu are timp să intervină, pentru că timp mai bun decât timpul Galileo nu există, și hakerul nu are posibilitatea să facă un sistem de 20 de miliarde de euro. Apoi, sunt servicii pentru cetățeanul obișnuit, care la noi ar trebui implementate la nivel de business. Galileo va fi esențial pentru transportul automat, pentru drone. Cred că în București, la sfârșitul anului – anul viitor vom avea deja drone care vor transporta pachete, sau pizza, nu neapărat în oraș, dar în afară, pentru că sistemul este simplu și foarte eficient, foarte rapid, și poate beneficia mult de inteligența artificială. Pe de altă parte, în caz de cataclism, de război, sateliții Galileo, la 20.000 de km nu sunt afectați, ei continuă să funcționeze și pot fi ultilizați și pentru semnale SOS, de indentificare și de salvare, iar din acest motiv, Galileo este o infrastructură critică. Iar acest sistem funcționează în toată lumea, pentru că este un sistem global, de sateliți.

Monitorul Apărării: Urmează peste câteva zile Conferința Copernicus la București. Cât de importantă este această conferință și care sunt principalele teme?

Marius Ioan Piso: Copernicus este a doua infrastructură spațială critică a Uniunii Europene. Este un sistem de observare a Terrei din sateliți. Copernicus este bun pentru că furnizează imagerie în mod constant. Și atunci, știind că acest serviciu are o funcționare permanentă, pot să construiesc o industrie care să utilizeze aceste date. Și aici lucrurile sunt într-o dezvoltare mare și rapidă, iar aici țara noastră stă destul de bine, pentru că este o țară mare, are o diversitate geografică bună și are oameni activi, cărora le place să lucreze în domeniu. Cele mai multe companii în domeniul spațial sunt cele pentru procesarea datelor pentru observarea Terrei.

Monitorul Apărării: Sunt tinerii atrași de acest domeniu? De ce ar trebui să fie ei implicați?

Marius Ioan – Piso: Pentru că au încredere pe termen mediu și lung. Pentru că un proiect spațial este întotdeauna internațional și într-un proiect internațional lucrează mai mulți. Unul este în America, unul este în Australia, altul în Germania. Sunt toți la fel. Nu mai ești localizat undeva în niște condiții care să te facă să te simți prost și să te duci în altă parte ca să ai condiții mai bune. Ai același nivel de expertiză, ai același nivel de educație și asta este important. Și programele spațiale, având termene lungi de derulare, dau o încredere tineretului, și asta se întâmplă în toată lumea, în ultimul timp. Și pentru noi este foarte important ca să folosim acest program ca pe un fel de locomotivă care să atragă alte domenii.

Monitorul Apărării: Să discutăm puțin și despre mersul pe Marte, programat de NASA pentru 2030. Cât de real este acest termen?

Marius Ioan Piso: România participă de câțiva ani la „ISECG – International Space Exploration Coordination Group” și de mai puțin de o lună a fost admisă ca membru permanent. Sunt 17 agenții, iar noi participăm la discuțiile și la deciziile explorării spațiale mondiale. Suntem într-un club destul de select. Primul pas este Luna. Pe Lună va fi cucerit polul sud, pentru că acolo este mai multă apă, se poate produce mai multă apă, sunt niște condiții. Acolo poți să creezi o bază utilizând și materiale locale. Va fi construită, de asemenea, așa numita „Deep Space Gateway”, o stație spațială deplasabilă. Adică, față de stația spațială internațională, care stă acum pe orbită, stația nouă va putea fi mutată. Prima poziție va fi în jurul Lunii. O altă poziție ar putea fi undeva la 1,7 milioane de kilometri, unde atracția Pământului o egalează pe cea a Soarelui pe stația respectivă. După ce în 2024, probabil, vom ajunge pe Lună, de aici va începe asaltul asupra Planetei Marte. Pentru că trimiterea unei nave spațiale de pe Lună pe Marte este, nu doar mai puțin costisitoare, ci și mai eficientă. Câștigi 6 km pe secundă, nu mai ai nevoie de un consum foarte mare și scurtezi durata misiunii. Și, probabil, discutăm de 2032 – 2034 când va fi prezența umană pe Marte. În acest program este posibil să participăm și noi, în funcție de capacitatea de a ne mișca repede, și există câteva realizări care pot fi utilizate în acest program.

Monitorul Apărării: Când va avea România un nou „Dumitru Prunariu”?

Marius Ioan Piso: Un nou Dumitru Prunariu nu vom avea niciodată. Dorin a fost primul și altul este greu de clonat. În prezent, România, ca membru al Agenției Spațiale Europene are voie să participe la selecția de astronauți. Astronauții sunt într-o perioadă destul de dificilă, pentru că singurul loc unde pot să plece este stația spațială internațională, naveta spațială nu mai funcționează, și următoarele misiuni vor fi, clar, pe Lună. Zborurile sunt destul de rare, de 3- 4 ori pe an, sunt cu 2- 3 astronauți, și Agenția Spațială Europeană mai are un singur slot, până în 2020. Este evident că România, care contrubuie cu 1,1% din bugetul Agenției Spațiale Europene, nu poate concura cu Franța, Germania, Marea Britanie, cu Italia și cu Spania. Dar există posibilitatea să lansăm un astronaut în următorii 5 ani, adică nu este chiar îndepărtat. Ce este foarte important, noi dacă vrem să lansăm un astronaut, cum au făcut și alții, adică o persoană care să zboare două săptămâni, asta se poate face, se face un contract cu Agenția Spațială Rusă, care face un astfel de zbor, cu aproximativ 70 de milioane de dolari, acesta este costul unui zbor dus-întors până la Stația Spațială Internațională, acesta este costul în acest moment, bineînțeles, cu toate condițiile asigurate. Dar politica noastră este ca acest zbor să aibă rost. Noi nu mai avem în momentul acesta nevoie de un simbol național, cum poate alte țări au nevoie. La noi, tehnologia spațială este dezvoltată, este aplicată, suntem membri în Agenția Spațială Europeană. Acesta este răspunsul: probabil foarte curând.

Monitorul Apărării: Cât de mult ajută Laserul de la Măgurele în acest domeniu?

Marius Ioan Piso: Ca orice instalație de performanță maximă, desigur că Laserul ajută la domeniul spațial. Pentru că macrocosmosul și microcosmosul sunt apropiate. Informațiile care provin din spațiul cosmic sunt utilizate în cercetarea fundamentală, în fizica cuantică, în mod curent. Laserul de la Măgurele este capabil să genereze un câmp electric de intensitate foarte, foarte mare, iar acest câmp, în interacție cu materia, produce o strălucire mai mare decât a Soarelelui, și poate să generze un mediu interplanetar. Planeta Jupiter, de exemplu, a cărei exploatare trebuie să înceapă, este aproape un Soare, este o planetă foarte mare, unde se produce o radiație intensă, apropiată de cea a unei stele. Ca să poți să trimiți o sondă spațială acolo, costurile sunt uriașe, iar pentru asta trebuie să testezi. Iar pentru testare, trebuie să generezi un mediu care să fie identic, sau asemănător cu cel de acolo. Asta se poate face cu Laserul de la Măgurele. Și există deja un proiect, care este rulat de Institutul de la Măgurele, și un contract cu Agenția Spațială Europeană pentru realizarea unui astfel de sistem.